In primele ore ale Duminicii Pastelui si imediat dupa ce “Hristos a Inviat”, ortodocsii isi ciocnesc ouale rosii. Aceasta traditie – in timp ce este distractiva pentru toti copiii – are simbolismul invierii si al noii vieti. Oul este vazut de adeptii crestinismului ca un simbol al invierii: in timp ce este in stare latenta, contine o noua viata sigilata in el.
Ouale sunt vopsite in rosu pentru a reprezenta sangele lui Hristos, varsat pe Cruce, iar coaja tare a oului reprezinta mormantul inchis al lui Hristos – a carui crapare simbolizeaza invierea Sa din morti.
Traditia de Pasti la greci
Ca si la noi, in Grecia se practica aceeasi traditie de a ciocni ouale. Jocul se numeste tsougrisma (τσουγκριση in limba greaca) si implica doi sau mai multi jucatori si oua rosii.
Fiecare persoana tine un ou rosu, iar unul dintre ei loveste capatul oualui celuilalt jucator. Scopul este de a sparge oul adversarului. Cand un ou este crapat, castigatorul va incerca sa sparga si oul urmatoarei persoane.
Ultima persoana care ramane cu oul intreg este declarata castigatoare si, se spune, ca va avea noroc tot timpul anului.
Traditia de Pasti la romani
Legenda crestina spune ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat un cos cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata: „De acum inainte sa faceti si voi oua rosii intru aducere aminte de rastignirea mea”.
Spre deosebire de traditia Greceasca, la noi, persoana mai in varsta din casa ciocneste primul oul, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a Inviat”, la care cealalta persoana va raspunde “Adevarat a Inviat”.
Traditia la sate este ca in dimineata de Pasti sa te speli pe fata cu apa noua, un ou rosu sfintit si un banut, pentru a avea noroc si a fi frumos si sanatos ca acel ou. De asemenea, cojile de oua nu se arunca, ci se sfarma si se arunca in brazde la arat pentru un pamant roditor.
