Frumuseti care au scris istoria – printesele de Monaco

De-a lungul istoriei, femeile au fost adesea cele care au atras atentia
asupra unor evenimente, rasturand situatii politice, rezolvand conflicte sau
iscand razboaie. Se pare ca unele tari au fost intotdeauna privilegiate in acest
sens, purtand mereu amprenta femeilor care le-au scris, sub o forma sau alta,
istoria.
 
Este si cazul micului principat de Monaco, a carui
celebritate a fost marcata, din Evul Mediu pana astazi de printese care au scris
pagini de istorie: Pomelline, Charlotte, Marie, Louise-Hippolyte, Caroline,
Marie-Catherine, Florestine, Antoinette, Mary Victoria, Alice ou Grace. E drept
ca notorietatea multora dintre aceste femei celebre, care au mentinut mereu vie
imaginea minusculului Monaco, vine si din faptul ca numele lor s-a aflat adesea
pe prima pagina a ziarelor vremii, din diverse motive, mai mult sau mai putin
pozitive. Cert este ca istoria nu le-a trecut deloc cu
vederea.


Pomelline, vaduva neagra


Prima, din punct de vedere cronologic, care si-a intiparit adanc numele in
linia Garimaldi este, in mod cert, Pomelline Frégoso, la
sfarsitul secolului al XIV-lea, care a stiut sa apere teritoriul sotului sau,
Jean I. Evenimentele istorice dure o vor transforma intr-o femeie necrutatoare,
devorata de ambitie si mai ales de patima puterii, asa cum scriu istoricii.
Pomelline guverneaza cu abilitate in Rocher, fara a ceda nici macar atunci cand
sotul sau si fiul lor sunt luati ostatici de catre milanezi. Se spune ca tot ea
este cea care a asigurat continuitatea familiei Grimaldi, determinandu-l pe Jean
I sa semneze, in 1454, regulile de succesiune care permit femeilor sa urce pe
tronul monegasc daca sotul lor este un Grimaldi sau daca acesta ia numele si
armele familiei Grimaldi. Fiul ei, Catalan, nu reuseste sa reziste acestei mame
extrem de dure, poreclita si Agripina de Monaco, care isi va manifesta de
asemenea ura si gelozia fata de fiica sa, Claudine. Aceasta din urma se va
casatori cu varul ei, Lambert Grimaldi, care va rezista intrigantei vaduve
negre, Pomelline.


Charlotte-Catherine, libertina care l-a sedus pe
Ludovic al XIV-lea


Cateva generatii mai tarziu, o alta printesa va da savoare cronicilor. La 21
de ani, o femeie seducatoare, cu parul blond si ochii negri, cu gura voluptoasa
si cu un spirit ascutit, a scris istoria la Monaco. Fiica a maresalului duce de
Gramont, Charlotte-Catherine de Gramont a devenit logodnica
tanarului Louis Grimaldi, nepotul printului Honoré al II-lea de Monaco, la
randul sau fin al tanarului rege Ludovic al XIV-lea. Drama se naste odata cu
pasiunea frumoasei mostenitoare pentru un cadet din Gascogne, viitorul duce de
Lauzun, si marturisirea faptului ca nu isi iubeste sotul, pe atunci duce de
Valentinois, pentru ca nu este la moda. Intrata in serviciul Henriettei de
Anglia, ducesa de Valentinois straluceste la curtea regala a Frantei, unde isi
castiga reputatia de femeie libertina. Se spune ca atunci cand sotul i-a cerut
sa vina la Monaco, amantul (viitorul duce de Lauzun) a insotit-o, deghizat, in
postalion.








Devenita printesa mostenitoare, Charlotte si-a facut pe deplin datoria,
dotand palatul cu celebra scara care impodobeste curtea de onoare.
Intoarcerea ei la curtea regala a Frantei va fi insa insotita de rumoare
si de intrigi, devenind protectoare directa a cumnatei Regelui Soare care,
se spune, si-a incercat norocul in seducerea printesei de Monaco.


Evident, zvonul a starnit gelozia amantului dooamnei de Monaco, acesta
din urma incuindu-l pe rege in cabinetul unde o astepta si silindu-l sa-i
vorbeasca de dupa zidurile cabinetului. Doamna de Sévigné a supranumit-o
pe Charlotte „Torentul”. La randul sau, Alexandre Dumas, a pus multe pe
seama printesei de Monaco, transformand-o in eroina de roman in
1854. 


Printesa care a infruntat Revolutia franceza

Louise Félicité Victoire d’Aumont, ducesa de Mazarin, se
casatoreste cu viitorul print Honoré al IV-lea, insa cuplul se separa in 1793 si
tanara femeie va fi inchisa in inchisorile revolutionare, impreuna cu fiul sau,
Florestan. Eliberata, ea va profita din plin de libertate, recasatorindu-se de
alte patru ori, pana la moarte, in 1826. In schimb, cumnata sa,
Françoise-Thérèse de Choiseul, dupa ce a emigrat un timp
impreuna cu sotul sau Joseph Grimaldi, isi intalneste fiicele la Paris si apare
in fata tribunalului revolutionar care o condamna la moarte prin ghilotinare,
fiind executata cu o zi inainte de caderea lui Robespierre si dand dovada de un
curaj demn de admiratie.



Printesa care a deschis portile turistilor la
Monaco


Printul Florestan, care a fost mai intai solist de opera, a trebuit sa
succeada fratelui sau mai mare, Honoré al V-lea, in lipsa unui alt mostenitor,
in 1841. dupa ce luptase ca simplu soldat, el se casatoreste in 1816 cu
Marie Caroline Gilbert de Lametz, o tanara ce provenea dintr-o
familie burgheza extrem de bogata. Caroline isi va pune in slujba familiei
regale toata priceperea economica si politica de care a dat dovada. Printesa isi
va spune, de asemenea, cuvantul, in privinta problemei legate de suveranitatea
monegasca ce trecea prin momente critice. De altfel, Caroline a fost cea care a
condus din umbra, punandu-si in aplicare toate planurile. In timp ce fiul sau,
Charles al III-lea domneste la Monaco, Caroline nu viseaza decat sa gaseasca
banii necesari pentru a deschide un cazinou. Ea este practic cea care pune
bazele unei noi prosperitati ce va trage turistii in locul care va deveni
celebrul Monte-Carlo.








O printesa care a incurajat
arta


Fiul printului Charles al III-lea, Albert I, nu pare prea interesat de
femei, desi se casatoreste de doua ori. Prima casatorie esuata este cu
printesa Maria Victoria Douglas-Hamilton, urmata de un al
doilea mariaj, cu nepoata poetului german Heinrich Heine, Alice
Heine
. Aceasta din urma este tanara vaduva a ducelui Richelieu.
Figura emblematica a vietii pariziene, printesa Alice, o roscata
seducatoare, ii va servi de model lui Marcel Proust pentru printesa sa de
Louxembourg din romanul In cautarea timpului pierdut. Atragand la Monaco
pe toti suveranii Europei, printesa Alice domneste peste o curte plina de
spirite inalte si de muzicieni.


Sub influenta sa, sala Garnier din Monte-Carlo devine un templu al
operei. Absentele prelungite ale printului Albert I, cauzate de pasiunea
sa pentru expeditiile maritime, aduc insa cuplul intr-un impas.


Gurile rele spun ca printesa s-ar fi consolat in bratele compozitorului
Isidore de Lara. Acest zvon a dat nastere unui joc de cuvinte („Ici dort De
Lara” – „Aici doarme De Lara”) care a fost scrijelit pe un perete al Palatului
si care l-a infuriat pe print atat de tare, incat in momentul in care De Lara a
venit sa o felicite pe Alice dupa un spectacol de succes, Albert I si-a palmuit
sotia in public. Divortul a surevenit dupa acest incident.








Printesa care a eclipsat galeria femeilor
de Monaco
 
Cea care a eclipsat oarecum
intreaga galerie a suveranelor de Monaco este, cu siguranta, Grace
Kelly
, actrita care era deja celebra inainte de a intra in
familia regala. In 1955, cand l-a cunoscut pe printul Rainier de Monaco,
descendent al familiei Grimaldi, Grace obtinuse deja Oscarul pentru filmul
O fata de provincie. Cuplul pe care cei doi il vor forma incepand
din 19 aprilie 1956 va aduce o stralucire fara precedent statului
Monaco.


In timp ce printul construieste un stat modern, pe care il imbogateste
cu institutii ce corespund cerintelor epocii, Grace se ocupa de imaginea
tarii, initiind numeroase activitati cu caracter social, caritabil si
umanitar.


Grace este steaua a carei stralucire la Monaco se prelungeste chiar si dupa
moartea sa tragica, din 14 septembrie 1982. Printelese Caroline si Stéphanie ii
vor continua actiunile culturale, sociale si umanitare, in asteptarea venirii
unei noi printese alaturi de printul Albert, urcat pe tron in 2005.








Cea mai noua printesa de
Monaco
 
Asteptarile nu s-au prelungit prea
mult, se pare. Printul Albert si-a gasit in sfarsit perechea, in persoana
Charlenei Wittstock, cu care se va casatori in curand.
Charlene Wittstock va completa astfel galeria impresionanta a figurilor
feminine care au aparat suveranitatea monegasca de mai bine de sapte
secole. Ea este o supereva moderna, fosta atleta, cu un caracter puternic,
cu o fire generoasa si spontana, implicata de mult timp in activitati cu
caracter social.


De altfel, pasiunea sa pentru sport se imbina deja cu activitatile
sociale, Charlene indreptandu-si deja atentia spre copiii cu handicap,
fiind deja ambasadoare a Jocurilor Olimpice pentru persoanele cu handicap.
Nu exista indoieli in ceea ce priveste capacitatea viitoarei printese de a
continua traditia femeilor celebre care au scris istoria la Monaco.


Cine ii va urma? Este inca prematur sa se faca alte speculatii. Cert este ca
oricare noua printesa de Monaco va avea de infruntat celebritatea coplesitoare a
unor figuri impresionante figuri feminine care formeaza galeria femeilor de
Monaco..  


 Forum recomandat


 Zona Artelor: Carti, filme,
televiziune … si alte genuri de
arta
.
 

Comantarii (0)
Adauga comentariu