Infectiile sistemului urinar

Sistemul urinar


Sistemul urinar este compus din rinichi, uretere, vezica si uretra. Toate
aceste organe au rolul lor in eliminarea reziduurilor din organism. Rinichii, o
pereche de organe in forma de boabe de fasole, situate in partea superioara a
abdomenului posterior, filtreaza reziduurile aduse de sange. Tuburile numite
uretere transporta urina de la rinichi la vezica, unde ramane pana cand
paraseste organismul prin uretra. Toate organele componente se pot infecta, insa
cele mai multe infectii implica tractul inferior – uretra si vezica.


Antibioticele sunt tratamentul tipic al infectiilor tractului urinar. Dar
puteti lua masuri pentru a reduce riscurile de a face o infectie urinara.


Semne si simptome


Nu intotdeauna cand aveti o infectie urinara aveti si simptome vizibile, dar
cei mai multi oameni au semne si simptome. Printre ele sunt:



  • Nevoia puternica si persistenta de a urina
  • Senzatia de arsura la urinare
  • Scaparea frecventa a unor mici cantitati de urina
  • Prezenta sangelui in urina (hematurie) sau urina cu aspect tulbure si
    miros puternic

Fiecare tip de infectie se poate manifesta prin semne si simptome specifice,
in functie de partea tractului urinar care este infectata:



  • Pielonefrita acuta. Infectia rinichilor se poate produce
    dupa extinderea unei infectii a vezicii. Infectiile rinichilor pot cauza
    dureri in partea superioara a spatelui si lombare, febra ridicata, frisoane si
    greata sau voma.
  • Cistita. Inflammarea sau infectarea vezicii poate duce la
    presiune pelvina, jena in zona abdomenului inferior, urinare frecventa si
    dureroasa, iar urina are miros puternic. Cititi: Cistita
  • Uretrita. Inflamarea sau infectarea uretrei duce la
    senzatia de arsura in timpul urinarii. La barbati, uretrita poate cauza
    secretii uretrale.

Cauzele infectiilor urinare


Infectiile tractului urinar apar de obicei cand bacteriile patrund in tractul
urinar prin uretra si incep sa se multiplice in vezica. Sistemul urinar are
capacitatea de a lupta contra infectiilor care inhiba inmultirea bacteriilor si
tine la distanta invadatorii microscopici. Totusi, anumiti factori maresc
sansele ca bacteriile sa patrunda in tractul urinar, sa puna stapanire pe el si
sa se multiplice, ducand la o veritabila infectie.


Prezenta bacteriilor in urina nu inseamna neaparat existenta unei infectii.
Unii oameni, mai ales adultii mai varstnici, pot avea bacterii in urina fara sa
aiba semne sau simptome ale unei infectii. Aceasta situatie, denumita
bacteriurie asimptomatica, nu necesita tratament.


Cistita poate aparea la femei in urma actului sexual. Dar chiar fetele si
femeile care nu sunt active din punct de vedere sexual sunt expuse infectiilor
tractului urinar inferior deoarece la femei anusul este foarte aproape de
uretra. Cele mai multe cazuri de cistita sunt cauzate de Escherichia coli (E.
coli), o specie de bacterie intalnita frecvent in tractul gastrointestinal.


In uretrita, aceleasi microorganisme care infecteaza rinichiul si vezica pot
infecta uretra. In plus, din cauza proximitatii uretrei feminine cu vaginul,
bolile cu transmitere sexuala (BTS), cum sunt cele cauzate de virusul herpes
simplex și de chlamydia, sunt cauze posibile ale uretritei.


La barbați, uretrita este adesea cauzata de bacteriile transmise in timpul
contactului sexual. Majoritatea unor astfel de infectii este cauzata de gonoree
si chlamydia.


Factori de risc la infectiile
urinare


Unii oameni par sa fie mai predispusi decat altii la infectii ale tractului
urinar. Pana la jumatate dintre femei fac o infectie a vezicii de-a lungul
vietii. Unul dintre motivele cheie este anatomia feminina. Femeile au o uretra
mai scurta decat barbatii, ceea ce reduce distanta pe care o parcurg bacteriile
din exteriorul organismului pana la vezica.


Femeile care sunt active din punct de vedere sexual tind sa faca mai multe
infectii urinare de-a lungul vietii. Actul sexual poate irita uretra, permitand
germenilor patogeni sa ajunga mai usor prin uretra in vezica. Femeile care
folosesc diafraga ca metoda contraceptiva sunt expuse unui risc mai ridicat, la
fel ca si femeile care folosesc spermicide. Dupa menopauza, infectiile urimare
pot aparea mai des deoarece tesuturile din care sunt alcatuite vaginul, uretra
si baza vezicii devin mai subtiri si mai fragile din cauza pierderii
estrogenului.


Alti factori de risc sunt:



  • Orice ar putea impiedica fluxul de urina, precum prostata marita la
    barbati sau un calcul renal (piatra la rinichi)
  • Diabetul si alte boli cronice care slabesc sistemul imunitar
  • Medicamentele care reduc imunitatea, precum terapia prelungita cu cortizon
    sau chemotherapia pentru tratarea cancerului
  • Folosirea prelungita a sondelor urinare (catetere) la nivelul
    vezicii

Sistemul imunitar al femeii poate juca un rol important in riscul infectiilor
urinare recurente. Bacteriile se pot atasa de celulele din tractul urinar mai
usor la femeile carora le lipsesc factorii protectori care permit in mod normal
vezicii sa tina bacteriile la distanta. Insa pentru determinarea exacta a
factorilor implicati si a modului in care pot fi influentati mai sunt necesare
cercetari stiintifice, in scopul de a ameliora situatia femeilor cu infectii
urinare recurente.


Screening si diagnostic


Daca aveti simptomele unei infectii urinare, contactati imediat medicul. In
cazul in care medicul banuieste existenta unei infectii urinare, va poate
recomanda sa duceti la laborator o proba de urina pentru a determina daca sunt
prezente in urina urme de puroi, hematii (globule rosii) sau bacterii. Sumarul
de urina, urmat uneori de urocultura, poate dezvalui daca aveti o infecție. Deși
un simplu test nu poate diferenția o infecție a tractului superior de o infecție
a tractului inferior, preyența febrei și a durerilor lombare pot indica
probabilitatea ca infecția sa fie la nivelul rinichilor.


Complicatiile infectiilor
urinare


Cand sunt tratate prompt si corect, infectiile urinare duc rareori la
complicații. Dar daca ramane netratata, o infecție a tractului urinar poate
deveni ceva mai grav decat un ansablu de simptome neplacute.


Infecțiile urinare netratate pot duce la infecții acute sau cronice ale
rinichilor (pielonefrita), care pot afecta permanent rinichii. Copiii mici sau
adulții mai varstnici sunt expuși unui risc mai mare de afectare a rinichilor
provocate de infecțiile urinare deoarece simptomele lor sunt adesea trecute cu
vederea sau confundate cu cele ale altor boli. Femeile care au infecții urinare
in timpul sarcinii au și ele un risc crescut de a naște un copil cu greutate
redusa sau de a naște prematur.


Tratamentul in cazul unei infectii
urinare


Daca aveti simptomele tipice ale unei infecții urinare și aveți o stare de
sanatate generala buna, antibioticele sunt primul tratament pe care il veți
primi. Medicamentele care sunt prescrise si durata de administrare depind de
starea de sanatate si de tipul de bacterie care a fost detectat in urina
dumneavoastra. Medicamentele cele mai frecvent recomandate pentru tratarea
infectiilor urinare simple includ amoxicilina (Amoxil, Trimox), nitrofurantoinul
(Furadantin, Macrodantin), trimetoprimul (Proloprim) si combinatia
antibioticelor trimetoprim si sulfametoxazol (Bactrim, Septra). Aveti grija sa
informati medicul de alte medicamente pe care le luati in aceeasi perioada sau
de orice alergii pe care le aveti. Asta il va ajuta sa aleaga cel mai bun
tratatment pentru dumneavoastra.


De obicei, infectiile urinare dispar dupa cateva zile de tratament. Dar va
trebui sa continuati tratamentul cu antibiotice inca cel putin o saptamana.
Faceti intregul tratament cu antibiotice recomandat de medic pentru a va asigura
ca infectia este complet eradicata. Pentru o infectie urinara fara complicatii,
care apare cand altfel aveti o stare buna de sanatate, medicul va poate
recomanda un tratament de scurta durata, cum ar fi sa luati un antibiotic timp
de trei zile. Dar daca aceasta scurta cura de tratament este adecvata pentru a
va trata infecția urinara depinde de simptomele pe care le aveți și de istoricul
dumneavoastra medical.


Daca aveți infecții urinare recurente, medicul va poate recomanda o cura mai
lunga de tratament cu antibiotice sau un program de auto-tratament cu scurte
cure de antibiotice la apariția simptomelor urinare. Pentru infecțiile legate de
activitatea dumneavoastra sexuala, medicul va poate recomanda sa luați o singura
doza de antibiotic dupa raportul sexual.
Pentru infectiile urinare grave, pot
fi necesare spitalizarea si tratamentul intravenos cu antibiotice. Cand
recurentele sunt frecvente sau cand infectia rinichilor devine cronica, medicul
probabil va va recomanda un specialist in boli urinare (urolog) sau un medic a
carui specialitate sunt bolile rinichilor (nefrolog) pentru o evaluare in scopul
de a determina daca nu cumva infectiile sunt cauzate de anomaliile
urologice.


Prevenirea infectiilor
urinare


Puteti lua masuri pentru a reduce riscul de a face infectii urinare. Mai ales
femeile au de castigat aplicand urmatoarele sfaturi:



  • Beți cat mai multe lichide, mai ales apa. Sucul de merisor are proprietați
    de lupta impotriva infecțiilor. Totuși, nu beți suc de merisor daca luați
    medicamente anticoagulante. Interacțiunile posibile intre sucul de merisor și
    antigoagulante pot duce la sangerare.
  • Urinați imediat ce simțiți nevoia. Evitați sa va abțineti sau sa amanati
    urinarea mult timp dupa ce simțiți nevoia.
  • Stergeți-va din fața catre spate. Procedand astfel dupa urinare și dupa o
    mișcare a vezicii impiedicati bacteriile din zona anala sa se raspandeasca
    catre vagin si uretra.
  • Goliti vezica cat mai curand dupa actul sexual. De asemenea, beti un pahar
    mare de apa pentru a va ajuta sa indepartati bacteriile.
  • Evitati produsele feminine care va pot irita. Folosirea deodorantelor
    spray sau a altor produse feminine, cum sunt irigatoarele si pudrele in zona
    genitala pot irita uretra.

Mai cititi:



  Forumuri recomandate
la Supereva


 Super Sanatate
>>

S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.