Durerea de…suflet! Sindromul de stres posttraumatic

Se estimeaza ca peste 70% din populatie a suferit in viata de cel putin o
trauma psihica severa (produsa de pierderea unei persoane foarte dragi, e
dezamagire majora, etc.). O mare parte dintre acestia au suferit de o serie de
reactii emotionale severe, care de fapt se incadreaza in grupa stresului
posttraumatic. La femei, boala se intalneste  de doua ori mai frecvent
decat la barbati.


Simptomele stresului
posttraumatic:


– lipsa de reactie la ceea ce se intampla in jur, manifestata prin
evitarea oricarei activitati, pierderea interesului pentru ceea ce este in
jur
– retrairea repetata a evenimentului traumatic initial: prin
amintirea nedorita a evenimentului sub forma de secvente, prin cosmaruri si prin
reactii exagerate, emotionale sau fizice, la persoane sau locuri legate de
evenimentul initial
– tulburari ale somnului
– dificultate de
concentrare
– iritabilitate sau acces de manie


Toate aceste simptome se pot manifesta impreuna sau sub forma unor
reactii specifice, ca de exemplu:


– evitarea premeditata a oricarei situatii cotodiene, ce ar putea sa ii
reaminteasca de trauma anteriora
– sentimentul de singuratate si
izolare, provocat de convingerea ca ceilalti nu sunt in stare sa il ajute sau
inteleaga
– aparitia ideilor sau perceptiilor anormale, iluzii,
halucinatii
– depresia
– ganduri suicidare, ca forma mai grava a
depresiei
– utilizarea de substante de tipul drogurilor, alcoolului, ca
o metoda de diminuare a durerilor
– atacul de panica


Se considera ca, daca simptomele dureaza mai putin e o luna, nu putem vorbi
de sindromul posttraumatic, ci doar de un sindrom de stres acut. Insa, daca
simptomele dureaza mai mult de 3 luni, vorbim deja de un sindrom cronic de
stres, iar daca acestea apar dupa cateva luni, sau chiar dupa un an de la
trauma, vorbim despre un sindrom intarziat.


Tratamentul pentru sindromul de stres
posttraumatic


Primul tratament –
psihoterapia:
simptomele sunt de gravitate medie, exista o
sarcina ein evolutie sau bolnava alapteaza concomitent, bolnavul renunta sa ia
medicamente sau ia alte medicamente care pot interfera negativ cu cele specifice
acestei boli


Al doilea tratament – tratamentul
medicamentos:
simptomele sunt grave si / sau dureaza de mai
mult timp, daca exista concomitent si alte boli psihice, daca se asociaza
ganduri de sinucidere sau daca psihoterapia singura s-a dovedit a fi
ineficienta.


Cum poate fi prevenit sindromul de stres
posttraumatic?


De regula, oamenii au o tendinta naturala de a evita interiorizarea durerii.
Daca incercam sa impingem memoria unei traume inainte si sa o mentinem actuala,
simptomele acestui sindrom pot aparea si pot ramane o lunga perioada de timp.


Este foarte important sa priviti frontal aceste situatii, sa acceptati
sentimentele pe care le produc, dar sa lucarti cu ele; cautati oameni cu care sa
comunicati, nu va pierdeti speranta, cautati sfatul unui specialist si nu
renuntati la tratamentul prescris.


Va recomandam sa mai cititi:



 
Forumuri recomandate la Supereva


 Super Sanatate
>>

S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.